O manastire ortodoxa in Banat 1002



             Izvoarele de la inceputul secolului 11 arunca lumina asupra realitatilor politice si religioase din Banat; in contextul restabilirii stapanirii bizantine pe linia Dunarii, ducele Ahtum, din Banat, unul dintre urmasii lui Glad, este botezat la Vidin in rit bizantin.Sursa care semnaleaza evenimentul , Legenda S.Gerhardi , precizeaza ca resedinta ducelui era la Morisena , nu departe de Mures ,cetate numita mai tarziu Cenad (azi in iud.Timis). Potrivit aceleiasi surse , Ahtum a primit incuviintarea de la greci si a ridicat in numita cetate Morisena o manastire in cinstea Sf.Ioan Botezatorul , asezand in ea egumeni si calugari greci, "dupa randuiala si ritul acestora ".Toate aceste detalii ne indreptatesc sa credem ca ducele Ahtum , care carmiua peste o populatie precumpanitor romaneasca , s-a botezat in ritul supusilor sai pentru a-si legitima si consolida autoritatea.
            Totodata ,evenimentul se inscrie si intre urmarile marii reconquiste in Balcani a lui Vasile II , care, in primii ani de dupa 1000, cucerea Vidinul si restabilea,pentru urmatoarele doua veacuri,controlul Constantinopolului asupa liniei Dunari,si ,prin aceasta , reinnoda legaturile cu crestinii de rit rasaritean din spatiul romanesc nor-dunarean.
           Descoperirea in aceeasi cetate Morisena, sub doua bisericii medievale -una gotica,mai noua,alta bizantina,mai veche-a urmelor unei bazilici romane paleocrestine din ultimele secole antice atesta , daca nu existenta unei episcopii de la inceputurile evului mediu in Banat,cum cred unii istorici moderni, cel putin o continuitate neintrerupta a vietii crestine in provincie,din antichitate pana la anul 1000. Cat priveste cariera ducelui Ahtum , ea a fost curmata la 1028-1030 de expansiunea lui Stefan cel Sfant, regele Ungariei, care pune bazele unei episcopii catolice la Morisena, in fruntea careia il aseaza pe venetianul Gerardus,care aduce cu sine si calugari latini ,fara ca aceasta sa insemne si sfarsitul asezamantului monastic rasaritean.